Principalele probleme care justifică intervențiile propuse în prezentul proiect

1. Nevoia de forță de muncă calificată în domeniul turism și alimentație. Învățământul tehnic și profesional este organizat în baza parteneriatului școală-operator economic cu scopul satisfacerii solicitărilor pe piața muncii. Pentru toate domeniile de formare în care se școlarizează prin învățământul profesional, operatorii economici solicită locuri pentru planul anual de școlarizare, inspectoratelor școlare. Pentru anul școlar 2016-2017 (Planul Regional de acțiune pentru învățământ 2016-2025) la nivelul Regiunii NV, operatorii economici au solicitat în total 10747 de locuri. La nivelul județelor regiunii sunt domenii pentru care solicitările au fost satisfăcute în proporție de peste 50% ( industrie textilă, turism, pielărie și electromecanică). Din analiza datelor legate de nr de contracte încheiate la nivel național pe domenii de formare, pentru domeniul mecanică au fost încheiate cele mai multe contracte, fiind cea mai mare cerere 1965 urmat de turism si alimentație cu 969 de contracte. În regiunea NV cele mai multe contracte au fost semnate pentru domeniul mecanică 330 și turism și alimentație 219 și construcții 70 contracte. Analiza la nivel regional a scos în evidență relația directă dintre domeniile de formare cele mai solicitate și numărul de școli IPT. Domeniile de formare cu cele mai multe școli: mecanică (60 scoli la nivel regional) Turism și alimentație (43 scoli) și construcții 18 (scoli) sunt și cele mai solicitate de catre operatorii economici regionali și în topul preferințelor elevilor.Calificările cu cel mai mare nr de elevi sunt în domeniul construcțiilor, instalațiilor și lucrărilor publice și transporturilor Având în vedere faptul că este obligatoriu ca elevii din anii terminali să susțină un numar de ore de practică precizat în planul cadru specific fiecărei specializări, prezentul proiect propune organizarea de stagii de practică pentru 185 de elevi din regiunea NV. De asemenea, acestea vor fi realizate în cadrul unor companii care activează în domeniul turismului și alimentației, cu scopul de a asigura relevanța stagiilor pentru integrarea elevilor pe piața muncii.

2. Nevoia de corelare a competențelor dobândite în timpul școlii cu cerințele pieței muncii. Conform unui studiu realizat de IRES 2016, 76% din respondenți susțin că elevii nu sunt suficient de pregătiți pentru a face față cerințelor pieței muncii, una dintre probleme fiind nivelul scăzut al pregătirii practice. Conform Raportului de politică publică- Învățământul tehnic și profesional realizat de Institutul de cercetare a calității vieții, în România forța de muncă calificată ieșită din școlile de profil a fost în ultimi ani în scădere. O primă cauză o reprezintă problemele existente în designul și implementarea sistemului de IPT din ultimele două decenii din România:nivelul ridicat de inadecvare al IPT la cerințele pieței muncii, învechirea echipamentelor și a bazelor de practică etc. Această situație generează probleme deosebite firmelor care operează în România pentru găsirea forței de muncă cu calificare specifică. Din analiza Raportului de politică publică învățământul tehnic și professional, rezultă că în perioada analizată (2008- 2015), rata de ocupare cea mai ridicată, s-a inregistrat la grupa de vârstă 25-34 ani,pentru nivelul de educație superior cu valori de peste 40%, pentru nivelul mediu și scăzut ( liceu școala profesională) valori fiind aproape egale (23,3% si 24,2% ) în anul 2015. Conform aceluiași raport două dintre cele mai stringente probleme sunt: rata de succes a examenelor de certificare foarte ridicată (98-100%), dar competențe scăzute ale absolvenților la angajare; nepotrivire între exigențele angajatorilor și competențele absolvenților și eficiența scăzută a parteneriatelor școală agent economic, în ceea ce privește formarea competențelor specifice și antreprenoriale ale elevilor, în cadrul stagiilor de practică. O altă problemă stringentă este numărul mic de absolvenți ai ciclului inferior al liceului care solicită continuarea studiilor prin stagii de practica Astfel, prin activitățile urmărite în cadrul proiectului (stagii de practică, sesiuni de consiliere și orientare profesională), elevii vor dobândi abilitațile și oportunitățile necesare integrării pe piața muncii.

3.Nevoia de consiliere și orientare în carieră a tinerilor: Conform Raportului de politică publică- Învățământul tehnic și profesional realizat de Institutul de cercetare a calității vieții una dintre cele mai stringente probleme ale învățământului din România este acoperirea insuficientă cu consilieri școlari în învățământul gimnazial și liceal: conform legislației revine 1 consilier / 800 de elevi. În plus, dintre cele 18 ore de activități de asistență psihopedagogică, 4 trebuie să fie de predare, fapt ce reduce și mai mult timpul alocat activităților de consiliere și orientare. Deturnarea frecventă a scopului acestei activități: consilierii gestionează de cele mai multe ori probleme emoționale și comportamentale ale elevilor.De cele mai multe ori activitățile de orientare și consiliere revin diriginților, care le desfășoară ocazional. Conform studiului realizat de School Education Gateway în 2018, doar 29% dintre elevi beneficiază de consiliere și orientare în carieră furnizate de către un specialist extern în domeniu în România.. De asemenea, în majoritatea cazurilor, (67%), aceste servicii sunt oferite în mod neregulat sau rar (nu mai mult de o dată sau de doua ori pe semestru sau an). În acest sens, prezentul proiect are în vedere organizarea de sesiuni de consiliere și orientare profesională pentru 185 de elevi din grupul țintă.

4.Nivelul scăzut al ocupării în rândul tinerilor în regiunea Nord-Vest. Conform INSSE (baza de date Tempo Online) numărul elevilor înscriși în învîțământul profesional și postliceal 2017 a cunoscut o creștere anuală susținută la nivelul regiunii NV față de anul precedent, de la 25084 elevi la 26140 elevi, în contextual unei scăderi drastice a numărului de elevi înmatriculați la nivel național în învățământul obligatoriu. Această tendință demonstrează interesul tot mai crescut orientat spre meseriile tehnice: construcții, turism, alimentație, textile etc. Cu toate acestea rata de ocupare în rândul absolvenților de la nivel Isced 3 si 4 este sub nivelul potențialului de piață încadrându-se în trendul național de ocupare. Conform INSSE, la nivel de 2018 rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani). Conform INSSE (baza de date Tempo Online) În regiunea NV, nivelul rata de ne-ocupare este de 45,2%. În 2015 rata de ocupare la nivel UE era de 76% în timp ce în România era de 74%. Conform OECD 2016 – PISA 2015 Results Excellence and Equity in Education, rata de ocupare a absolvenților cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 de ani, la cel mult 3 ani de la absolvire, a cunoscut o evoluție descrescătoare după anul 2009, cu o uțoară revenire în anul 2015. În cazul absolvenților de învățământ secundar ISCED 3-4, rata de ocupare în 2015 a fost de 59,8%, față de 69,1% în 2009 și față de media UE 28 de 70,9%. Cu o rată a ocuparii absolvenților de 68,1% în anul 2015, pe ansamblul nivelurilor de educație ISCED 3-8, România se plasează cu peste 8 puncte procentuale sub media europeana, de 76,9% și departe de ținta de 82%, propusă la nivel european pentru anul 2020.

5.Gradul ridicat de discriminare în România și lipsa educației în promovarea nediscriminării – tineri discriminați din motive de vârstă, gen, etnie, cetățenie, orientare sexuală. Educația poate reprezenta un obstacol important în realizarea egalității de șanse pe piața muncii. Astfel, lipsa educației sau lipsa pregătirii pentru anumite domenii limitează șansele egale (Studiu ”Egalitate de șanse pe piața muncii în regiunile NV și Centru, Centru de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala). Lipsa educației este considerat de catre 90% din respondenți, motivul principal pentru care oamenii discriminează (Studiu – Perceptii si atitudini ale populației României față de Strategia națională de prevenire și combatere a discriminării). În acest scop, activitatea de susținere a sesiunilor de sensibilizare cu privire la discriminarea socioprofesională va aborda subiecte relevante pentru obiectivul integrării pe piața muncii care să dezvolte aspecte legate de egalitatea de gen la locul de munca, egalitatea de șanse pe piața muncii, metode comportamentale pentru asigurarea principiului nediscriminării la locul de muncă, situații comune la locul de muncă, abordări adecvate în situații de discriminare. Implicațiile negative ale problemelor identificate asupra grupului țintă rezultă din neîmplinirea socio–profesională a tinerilor prin neadaptarea pe termen lung la cerințele pieței forței de muncă, capacitatea tot mai redusă de a ocupa un loc de muncă, respectiv creșterea ratei șomajului și a migrației tinerilor înainte/ după absolvire. Implicațiile negative se răsfrâng nu doar asupra tinerilor ci și la nivel regional și național, înregistrându-se indicatori slabi în privința calității învățământului, a ocupării în rândul tinerilor; a excluziunii sociale și asupra nivelului de calificare a forței de muncă, a incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile și a respectării drepturilor /șanselor egale. Pentru soluționarea acestor probleme identificate proiectul răspunde cu următoarele activități: consilierea individuală și de grup a celor 185 de elevi incluși în GT; desfășurarea a 185 stagii de practică prin colaborarea cu potențialii parteneri; evaluarea rezultatelor și trasarea direcțiilor profesionale ale elevilor participanți la intervenții; educarea celor 185 de elevi în respectarea și cunoașterea drepturilor privind nediscriminarea și egalitatea de șanse. Valoarea adăugată a prezentului proiect este demonstrată de motivarea participanților la stagiile de practică prin premierea primilor 85 de elevi selectați, motivându-i astfel să participe la programul de învățare la locul de muncă; punerea la dispoziție a materialelor de lucru și asigurarea experienței practice a elevilor; realizarea sesiunilor de conștientizare în domeniul principiilor discriminării și a egalității de șanse; experiența pe care solicitantul o deține în derularea de proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă.