În sesiunile de orientare și consiliere profesională de grup, elevii au învățat informații despre:
Piața muncii
Piața muncii este locul unde se intersectează cererea şi oferta de muncă. Piaţa muncii continuă să fie instabilă, ca o consecinţă directă a perioadei economice dificile.
Piaţa muncii cuprinde activităţile de angajare şi de ofertă a forţei de muncă în vederea realizării unei activităţi, precum şi procesul de determinare a retribuţiei celui care urmează să o îndeplinească. În plus, termenul se referă şi la modul în care evoluează salariile ori la mobilitatea lucrătorilor între diferite ocupaţii şi între diferiţi angajatori. Trebuie totuşi menţionat că utilizarea termenului de “piaţă” nu presupune că munca se comportă la fel ca orice altă marfă; în teoria economică, piaţa muncii trebuie privită ca “locul” unde se întâlnesc cererea şi oferta de muncă.
Evaluarea și autoevaluarea personalității
Definiție a fost extinsă și s-a concretizat în procesul de evaluare orientată asupra scopului. În anii ‘70 au fost introduce metode și abordări noi precum: modele de luare a deciziilor, modele orientate pe consumator etc. După aceasta a urmat o perioadă în care evaluatorii nu mai luau în calcul doar un singur model de evaluare, ci o asociere între ceea ce oamenii aveau nevoie în momentul evaluării și abordarea aleasă. La începutul anilor nouăzeci, evaluatorii au devenit conștienți de necesitatea organizării evaluării într-un mod care să ofere oportunități de învățare celor pentru care și cu care se realiza evaluarea.
Concluzia extrasă este că evaluarea trebuie să ofere întotdeauna celor care doresc să evalueze cele mai bune ocazii pentru a învăța din propria experiență. Ea oferă părților implicate o mai bună înțelegere a ceea ce fac și poate determina creșterea potențialului inovativ, poate conduce la noi priorități și la o mai mare compatibilitate între alegeri și resurse.
Procesul de evaluare este strâns legat de procesul de învățământ, implicând de exemplu evaluarea sistemului, a instituției de învățământ, evaluarea programelor, a profesorilor, a elevilor etc.
Evaluări însă se fac în toate domeniilor, având un rol important în fiecare etapă și la fiecare din acțiunile întreprinse în trecut și în prezent, în vederea găsirii deciziilor care să îmbunătățească implementarea și managementul activităților din viitor.
Încrederea în sine și dezvoltarea abilităților
Imaginea de sine constituie o structură psihologică proprie omului care integrează reprezentările persoanelor despre calităţile şi defectele lor (cine sunt eu şi cine nu sunt, ce pot şi ce nu pot, ce vreau să obţin şi ce nu vreau); de care dispun sau cred că dispun (de ex., o adolescentă se poate considera fiică ascultătoare, studentă bună, prietenă fidelă, talentată la desen etc.).
O imagine de sine puternică și sănătoasă va susţine elevul şi în momentele de insuccese trecătoare. Elevul vede calităţile sale ca luând naştere mai degrabă din interiorizarea aprecierilor celorlalţi, astfel că este esențial ca, atât părinții cât şi profesorii să îi ofere validările necesare. Important este să nu transformăm aceste validări în etichete pozitive: „cel mai bun din clasă”, „cea mai deșteaptă”.
Un elev cu o imagine de sine pozitivă este mândru de ceea ce a realizat, se apreciază (obiectiv) aşa cum este, are relaţii bune cu cei din jur, ia decizii potrivite, are activități extra-şcolare. Elevul cu o imagine de sine scăzută are sentimentul de vinovăţie cum că nu face bine ceea ce face, nu are încredere în el, se integrează greu în cercul de colegi, este indecis, ori devine agresiv sau se izolează.
Încrederea în sine și stima de sine influențează performanțele academice și profesionale pe toată durata vieții. Astfel că, dezvoltarea acestora ar fi indicat să preocupe părinţii și profesorii, deopotrivă, încă de la vârstele fragede ale copiilor.
Încrederea în sine reprezintă senzaţia interioară de putere care ne conduce către îndeplinirea propriilor dorinţe și este combustibilul ce ne face să acţionăm.
Metode și tehnici de căutare a unui loc de muncă
În încercarea de a găsi un loc de muncă adecvat conform calificării studiilor, competenţelor, aptitudinilor și intereselor, este nevoie în primul rând de accesul la informații privind piața muncii, de elaborarea unei strategii de abordare a pieței muncii și nu în ultimul rând de instrumente de acces pe piață (cv, scrisori, recomandări etc.).
Informarea, cunoașterea specificului domeniului de interes și a strategiilor de căutare a unui loc de muncă sunt câteva aspecte esențiale de care trebuie să ţinem seama în dezvoltarea carierei.
Activitatea de informare referitoare la oportunitățile de dezvoltarea carierei trebuie să se realizeze de-a lungul întregii vieți a individului: în stadiul inițial al alegerii şcolare şi profesionale, cât şi pe parcurs, după ce individul a finalizat un stagiu de formare profesională şi caută să se angajeze sau în timpul vieţii active pentru schimbarea slujbei.
Informarea reprezintă o cerinţă esenţială a societăţii moderne. Un individ puternic, adaptat cerinţelor sociale şi economice – este un individ bine informat. De aceea, pe lângă cunoaşterea abilităţilor şi intereselor personale, serviciile de consiliere profesională trebuie să faciliteze accesul la informaţii actuale şi veridice asupra cererii şi ofertei de pe piaţa muncii locală / naţională, situaţia celor mai căutate meserii sau a celor uzate moral, să permită familiarizarea cu aspecte practice ale diverselor profesii.
